Anderson .Paak - Malibu

Albumul Malibu al lui Anderson.Paak marche pe un parcurs spre succes comercial și consolidarea istorică. Publicat pe 15 ianuarie 2016 de Steel Wool Records, acest album de 1 oră și 1 minut include șaisprezece piese, cu o durată totală care pune accent pe experiența auditivă. De la prima secundă, cu piesa The Bird, discul își stabilește poziția în muzica soul din anii '60, oferind o textură caldă și bogată, care depășește convențiile rap-ului contemporan. Această abordare organică creează o atmosferă languorous, în care producția, care combină instrumente live de funk și elemente hip-hop, oferă o experiență auditivă plăcută.

Începutul funk: ancorare în anii '60 și încredere artistică

Începutul dansant al discului stabilește ancorarea funk din anii '60, oferind un început de proiect cu o încredere totală. Această piesă de început îl plasează imediat pe Anderson.Paak într-o tradiție sonoră, amintind de comparațiile făcute cu Stevie Wonder și Kendrick Lamar de către critici, validând astfel curajul său artistic. Textura organică oferită aici acționează ca o coloană vertebrală solidă, permițându-i artistului să navigheze cu ușurință între hip-hop și soul. Această capacitate de a depăși categorizarea este una dintre trăsăturile majore ale albumului, care reușește să integreze elemente variate, fără a-și pierde identitatea. Piesa de început funcționează ca o invitație la a asculta albumul ca pe o operă unică și coerentă, diferită de fragmentarea obișnuită a discurilor de rap actuale.

Imersiune auditivă: texturi calde și formate lungi

În inima albumului, amestecul de instrumente live și elemente hip-hop creează o atmosferă captivantă, care justifică o ascultare atentă și profundă. Durata totală de 1 oră și 1 minut sugerează o experiență auditivă completă, în care piesele se succed pentru a forma un întreg coerent. Această structură sonoră permite lui Anderson.Paak să demonstreze versatilitatea sa, trecând de la funk soul la influențele anilor '90, fără a întrerupe fluxul general al muzicii. Single-urile promovate, precum The Season / Carry Me, Am I Wrong, Room in Here și Come Down, sunt pilonii acestei structuri, fiecare aducând propria contribuție la întreg. De asemenea, piesa Come Down a obținut o poziție notabilă, fiind clasată pe locul 44 în topul celor mai bune piese din 2016, conform Pitchfork. Strategia colaborativă a albumului este subtilă: șase piese includ voci suplimentare, fără a complica producția. Fiecare colaborare este un element organic, care servește scopului general al albumului, mai degrabă decât să-l schimbe. Pe piesa 3, The Waters, BJ The Chicago Kid aduce contribuția sa, îmbogățind textura vocală. Mai departe, pe piesa 6, ScHoolboy Q animă Am I Wrong, un single promoțional care a avut un impact notabil. Pe piesa 7, Rapsody adaugă profunzime compoziției pe Without You. Pe piesa 9, corul The Free Nationals United Fellowship Choir apare pe Lite Weight, aducând o dimensiune spirituală și colectivă piesei. Pe piesa 10, Room in Here reunește doi artiști consacrați, The Game și Sonyae, pentru un single care a avut, de asemenea, un rol important în promovare. În cele din urmă, piesa 16, The Dreamer, încheie albumul cu o invitație de la Talib Kweli și de la corul Timan Family Choir, punând punct lucrului într-un mod soulful, cu un rap și un cor familial. Aceste colaborări nu sunt simple adăugiri, ci extensii naturale ale stilului lui Anderson.Paak.

Epilog contemplativ: o final dulce și logic al albumului

Epilogul contemplativ al albumului se găsește pe The Dreamer, care încheie proiectul cu o notă soulful și introspectivă. Acest titlu final oferă o concluzie liniștită după mai bine de o oră de ascultare intensă, lăsând ascultătorul într-o atmosferă relaxantă. Pista 16 servește drept punct culminant pentru un album în care textura organică a fost întotdeauna prezentă. Acest final contemplativ contrastează cu energia pieselor anterioare, dar rămâne fidel universului sonor general al Malibu. Este o încheiere care respectă logica albumului și nu încearcă să impresioneze prin șoc, ci prin rezonanță.

Moștenirea lui Dr. Dre și validarea critică internațională

Albumul este marcat de un rol important al artistului în albumul Compton (2015) al lui Dr. Dre, unde este menționat în duo-ul NxWorries, împreună cu Knxwledge. Deși titlul Animals, inițial destinat albumului Malibu, a fost aprobat de Dr. Dre pentru a apărea pe albumul său în locul Malibu, această anecdotă istorică îl consolidează pe Anderson .Paak în istoria muzicii west coast. Criticii îl includ în listele de final de an de mai mulți experți, iar Metacritic îi atribuie o medie de 85. Albumul este apreciat pentru versatilitatea sa, pentru amestecul de stiluri, de la hip-hop-ul anilor '90 până la soul-ul anilor '60, și pentru abordarea complexă a hip-hop-ului și a soul-ului. Cu toate acestea, unii critici au menționat că titlul Silicon Valley a fost denumit dopey de Entertainment Weekly, demonstrând că versatilitatea nu este întotdeauna un semn de succes. Cu toate acestea, nominalizarea la Grammy pentru cel mai bun album urban contemporan validează importanța acestui album în cultura rap și R&B.

Informații tehnice

- Data lansării: 15 ianuarie 2016 - Etichetă: Steel Wool Records - Număr de piese: 16 (1 oră 1 minut) - Intro/outro: The Bird / The Dreamer - Oaspeți: BJ The Chicago Kid, ScHoolboy Q, Rapsody, The Free Nationals United Fellowship Choir, The Game, Sonyae, Talib Kweli, Timan Family Choir - Album anterior: Venice (2014)