Otis Redding - Otis Blue / Otis Redding Sings Soul

Al treilea album de studio al lui Otis Redding, publicat pe 15 septembrie 1965 de către eticheta Volt, reunește un univers muzical bogat în doar unsprezece piese. Acest înregistrare de 32 de minute și 50 de secunde apare după Pain in My Heart (1964) și The Great Otis Redding Sings Soul Ballads (1965). Vocea lui Otis Redding exprimă admirația pentru legendele genului, pregătind ascultătorul pentru o experiență în care cover-urile domină conținutul. Introducerea emblematică a acestui album stabilește o tonalitate întunecată și intensă, amintind de compozițiile unor mari figuri din trecut, dar și punând bazele unui proiect discografic extrem de concis, care va sfida așteptările unui album tipic de la acea vreme.

Ole Man Trouble: blues-ul tradițional care deschide o nouă perspectivă

În centrul acestei selecții de cover-uri, trei melodii scrise de Otis Redding servesc drept piloni structurali, iar I've Been Loving You Too Long este una dintre cele mai importante. Aceasta a fost una dintre cele mai mari reușite din cariera cântărețului, ajungând pe locul al doilea în clasamentul Billboard's R&B încă de la lansarea sa ca single în aprilie 1965. Reinterpretarea acestei compoziții pentru album, realizată în format stereo, demonstrează dorința lui Otis de a ridica propriul material la rangul de standard absolut.

Respect și Sam Cooke: un dialog intergenerațional între două figuri iconice ale soul-ului

După ce a aflat acest lucru, Otis a decis să reia a doua piesă în timpul sesiunilor de înregistrare a albumului. Această integrare a influențelor americane prin intermediul acestei melodii arată cum albumul include noile tendințe ale "British Invasion" într-o interpretare soul, creând un contrast puternic cu baladele mai tradiționale din repertoriul american.

Satisfacție: anecdota interesantă din timpul sesiunii în care Otis și membrii trupei The Stones au petrecut aceeași zi

Concluzia lirică și melodică a discului se găsește pe ultima pistă, numărul 11. You Don't Miss Your Water încheie acest testament sonor de 32 de minute, oferind o finală liniștitoare după o experiență atât de rapidă, cât și intensă. Discul se încadrează într-o linie cronologică precisă, în care Otis Redding semnează un al treilea album de studio înainte de The Great Otis Redding Sings Soul Ballads, care va fi lansat și în 1965, în timp ce următorul său album complet va apărea abia în 1968, cu In Person at the Whiskey a Go. Jones la claviere și Steve Cropper la chitară, susținut de Donald Duck Dunn la bas și Al Jackson Jr. la tobe. Secțiunea de coarde completează acest ansamblu unic, format din trompetiștii Wayne Jackson și Gene Miller, precum și din saxofoștii Andrew Love la saxofon tenor și Floyd Newman la saxofon bariton. Arhitectura sonoră este, de asemenea, întărită de corurile lui William Bell și Earl Sims. Deși producția, certificată ca fiind de aur de la noiembrie 2004 de către BPI, oferă o densitate muzicală excepțională, de 32 de minute și 50 de secunde, confirmând locul său în panouri precum 500 plus grands albums de la Rolling Stone și 1001 albums qu'il faut avoir écoutés. Otis Blue / Otis Redding Sings Soul se confirmă ca o referință durabilă în istoria soul și blues. Albumul face parte din cele 500 de cele mai bune albume din toate timpurile, conform Rolling Stone, și de numeroase alte liste, demonstrând o universalitate care depășește contextul său de lansare, 15 septembrie 1965. Discul se bazează pe o arhitectură sonoră construită de trupa principală Booker T. & the M.G.'s, cu participarea unor muzicieni legendari precum Isaac Hayes la claviere, Steve Cropper la chitară și Donald Duck Dunn la bas. Această asamblare de artiști talentați, combinată cu o secțiune de coarde condusă de Wayne Jackson, Gene Miller, Andrew Love și Floyd Newman, a permis obținerea unui sunet bogat și complet în mai puțin de 24 de ore.

Foaie tehnică

- Data lansării: 15 septembrie 1965 - Etichetă: Volt - Număr de melodii: 11 (32 minute și 50 de secunde) - Început / sfârșit: Ole Man Trouble / You Don't Miss Your Water