Steve Lacy - Outings

„Outings” nu este un album conceput pentru a umple spațiul sonor, ci pentru a cartografia distanța dintre două puncte, fără a construi nicio punte. Publicat în 1986, pe eticheta Ismez, acest discuri se prezintă ca o arhitectură de doar două părți: „Labyrinth” deschide ușa către interiorul unui univers închis, iar „Island” închide această breșă, sigilând un univers aparte. Între „Regeneration” (1983) și „Only Monk” (1987), Steve Lacy trasează o linie dreaptă, care se îndepărtează doar pentru a se estompa însuși.

„Labyrinth”: sasul care închide Steve Lacy

„Labyrinth” se prezintă ca un sas, în care lumina din exterior este filtrată printr-o grilă de sticlă groasă. Este o deschidere a unui discuri care nu are scopul de a fi explorat în profunzime, ci de a fi traversat în diagonală. Titlul însuși sugerează deja această geometrie: se intră într-un labirint, despre care nu se știe nici centrul, nici ieșirea. Prima pistă de pe discul A funcționează ca o ușă care se închide imediat după ce se trece prin ea. Nu există o progresie către o densitate instrumentală, nici o intensificare care să anunțe o a doua parte a operei. „Labyrinth” se mulțumește doar să existe, ca o cameră de așteptare, în care timpul s-a oprit în momentul exact al trecerii pragului.

„Island”: arhipelagul în care nimeni nu vine să se refugieze

„Island” marchează finalul discului B și sigilează, într-un mod silențios, diferența dintre ceea ce a fost spus la început și ceea ce rămâne în afara acestui context. Acest titlu final funcționează ca un ultim semnal emis dintr-o poziție izolată, fără ca se aștepte vreun răspuns. Nu există o dezvoltare narativă către acest final: nu se traversează un pod pentru a ajunge la „Island”, ci se ajunge acolo prin simpla forță a unei decizii de compoziție. Ultima pistă a discului B funcționează ca un far stins, a cărui fascicul străbate oceanul fără a întâlni niciodată nava.

Silențul colaborărilor ca semn al unei alegeri radicale

„Outings” nu include nicio colaborare nominalizată, nici în versiunea A1 a „Labyrinth”, nici în piesa B1 „Island”. Steve Lacy nu compune aici pentru a crea o textură colectivă; el scrie pentru a accentua singurătatea sunetului. Albumul se prezintă ca o fotografie a artistului într-o stare de puritate absolută, unde orice colaborare potențială este exclusă explicit. Acest vid nu este un simplu gol: acesta este chiar subiectul albumului.

„Outings” între „Regeneration” și „Only Monk”: un album de tranziție

„Outings” se încadrează geografic între două albume care marchează etape diferite în evoluția muzicală a lui Steve Lacy. După Regeneration (1983), el publică acest album, înainte de a lansa Only Monk în 1987. Poziția Outings în această secvență nu reprezintă un album de tranziție către un nou stil: este o pauză în care artistul se îndepărtează de proiectele anterioare, pentru a se întoarce la esențial, la prezența unică a sunetului produs de un singur instrument. Între 1958 și 1969, Steve Lacy a publicat Soprano Sax, Reflections: Steve Lacy Plays Thelonious Monk, The Straight Horn of Steve Lacy, Evidence, Disposability, Sortie și Epistrophy. Aceste albume anterioare formează un corpus care îi conferă lui Outings valoarea unei reveniri la surse: mai degrabă o reafirmare a unui principiu deja vechi, în care saxofonul soprano devine singura voce a unui album care refuză orice suprapunere.

O analiză a unui paradox sonor

"Outings" este albumul unui artist care a ales constrângerea ca metodă de creație. Prin publicarea doar a două piese, Steve Lacy impune publicului o experiență de timp: nu este nevoie să parcurgi un drum lung pentru a descoperi toate nuanțele. Intrăm în "Labyrinth" și ieșim din el prin "Island" fără a fi cunoscut interiorul complet al acestui proiect. Acest album nu propune nicio evoluție stilistică, nicio colaborare cu alți artiști, nici dezvoltare tematică. Funcționează ca o cameră de ecou, unde fiecare sunet este creat doar prin prezența lui Steve Lacy și a instrumentului său. Această economie de resurse constituie elementul principal al albumului Outings: un album minimalist, unde fiecare piesă are aceeași importanță, atât prin poziția sa în ordinea pieselor (prima piesă / ultima piesă), cât și prin lipsa unei narațiuni complexe.

Date tehnice

- Anul de lansare: 1986 - Etichetă: Ismez - Piese: 2 - Început / sfârșit: Labyrinth / Island