Steve Lacy - Spirit of Mingus

„Peggy's Blue Skylight” se deschide către un sunet care pare să se nască și să dispară simultan. Discul prezintă o arhitectură sonoră, construită din perioade inegale, în care saxofonul soprano dialoghează cu un pian solo. Albumul conține nouă titluri, dar niciunul nu distrage atenția de la vocea unică a duo-ului Steve Lacy și Eric Watson. Între „Remains” (1992) și „Packet” (1995), acest album ocupă o poziție specială în evoluția muzicală a lui Steve Lacy: un moment în care duo-ul atinge o densitate maximă, fără ca unul dintre membrii să domine celălalt.

„Peggy's Blue Skylight” și „Reincarnation Of A Lovebird”: intrarea în dialogul Lacy/Watson

Primul titlu, Peggy's Blue Skylight, stabilește imediat regulile discului: o textură minimalistă, în care vocea sopranei lui Steve Lacy se distinge față de pianul lui Eric Watson. Următoarea piesă, Self Portrait In Three Colors, continuă această tensiune între compoziție și improvizație liberă, fără ca una să domine cealaltă. Aici, se manifestă natura live a înregistrării: se aud respirațiile saxofonului care traversează liniștile pianului, ca o respirație comună, fără ca prezența altor instrumente să complice scena. Aici, duo-ul atinge o densitate maximă, fără a sacrifica niciodată claritatea liniilor melodice. Producția casei de discuri Free Lance (referință FRL-CD 016) lasă loc unei interacțiuni organice între cei doi muzicieni, ca și cum înregistrarea ar capta o conversație, mai degrabă decât o reprezentație.

Pithycanthropus Erectus & Self Portrait In Three Colors : densitatea ritmică și energia concertelor din 1991

A treia parte a discului începe cu Pithycanthropus Erectus, unde tempo-ul se accelerează pentru a dezvălui o energie care indică natura live a înregistrării. Self Portrait In Three Colors urmează imediat, oferind un contra-ritm mai lent, dar la fel de intens.

Free Cell, Block F... & Nostalgia In Times Square : tranziția către o melodie mai intimă

La jumătatea albumului, Free Cell, Block F... marchează o revenire la o abordare mai melodică, unde liniile de saxofon și pian se completează într-un mod mai intim.

I X Love & Remember Rockefeller At Attica: încheierea cu piese mai melodice, unde durata și densitatea texturală ating apogeul

Albumul se încheie cu I X Love, apoi cu Remember Rockefeller At Attica. Aceste două piese încheie albumul cu o melodie mai intimă, unde durata fiecărei fraze pare să se prelungească, creând un spațiu pentru tăcere. Ultima piesă, Remember Rockefeller At Attica, oferă o concluzie care nu încearcă să rezolve tensiunile anterioare, ci să le lase să rezoneze în tăcerea finală.

O evaluare a unei opere de concentrare și rezistență

Spirit of Mingus nu este un album de studio clasic; este o înregistrare live, captată în timpul unei serii de concerte, publicată de Free Lance în 1992. Este un manifest al minimalismului radical, o arhitectură sonoră creată de doi muzicieni care se completează reciproc, fără a încerca să umple spațiile dintre note.

Date tehnice

- Anul de lansare: 1992 - Etichetă: Free Lance - Număr de piese: 9 (1 oră 3 minute) - Început / sfârșit: Peggy's Blue Skylight / Remember Rockefeller At Attica